Povara bolilor ca urmare a rezistenței la antibiotice

mesaje-cheie

1. În fiecare an, moartea a 33 000 de persoane este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabilă cu numărul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie.  

2. Povara pe care o reprezintă infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice pentru populația europeană este comparabilă cu povara pe care o reprezintă gripa, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc.   

3. Între 2007 și 2015, povara reprezentată de fiecare dintre cele 16 bacterii rezistente la antibiotice examinate a crescut:    

  • Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae, o bacterie rezistentă la carbapeneme, o clasă de antibiotice de ultimă linie,
  •  a crescut de șase ori. Este o tendință îngrijorătoare, deoarece aceste bacterii se pot răspândi cu ușurință în unitățile sanitare dacă nu există măsuri adecvate de prevenire și de control al infecțiilor.  
  • Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Escherichia coli, o bacterie rezistentă la cefalosporine de a treia generație, a crescut de patru ori.

4. 75 % din povara pe care o reprezintă bacteriile rezistente la antibiotice în Europa o constituie infecțiile asociate asistenței medicale. Măsurile adecvate de prevenire și de control al infecțiilor, precum și acțiunile de promovare a utilizării adecvate a antibioticelor în unitățile sanitare ar putea reduce această cifră. 

5. Infecțiile cu E. coli rezistente la cefalosporine de a treia generație reprezintă cea mai mare povară, peste jumătate dintre aceste infecții manifestându-se în comunitate. Prin urmare, pentru a reduce povara pe care o reprezintă aceste infecții sunt necesare atât acțiuni de promovare a utilizării adecvate a antimicrobienelor care să vizeze medicii generaliști care prescriu medicamentul, cât și intervențiile de prevenire și de control al infecțiilor din cadrul asistenței medicale primare.   
 
6. 39 % din această povară este cauzată de infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice de ultimă linie, cum ar fi carbapenemele și colistina.   

7. Această cifră este în creștere față de 2007 și constituie un motiv de îngrijorare deoarece aceste antibiotice reprezintă ultima opțiune de tratament disponibilă. Atunci când ele nu mai sunt eficace, tratarea acestor infecții devine extrem de dificilă sau, în multe cazuri, imposibilă.    

Mesajele principale se bazează pe un articol publicat în revista „The Lancet Infectious Diseases” la 5 noiembrie 2018, „Attributable deaths and disability-adjusted life-years caused by infections with antibiotic-resistant bacteria in the EU and the European Economic Area in 2015: a population-level modelling analysis” (Decese atribuibile și ani de viață ajustați în funcție de invaliditate cauzate de infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice în UE și în Spațiul Economic European în 2015: o analiză pe bază de modele la nivelul populației). Articolul prezintă o estimare a poverii pe care o reprezintă cinci tipuri de infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice (8 specii de bacterii, 16 combinații bacteriene rezistente la antibiotice), care constituie o problemă de sănătate publică în Uniunea Europeană și în țările din Spațiul Economic European (UE/SEE) în 2015; estimarea se bazează pe numărul de cazuri, pe decesele atribuibile și pe anii de viață ajustați în funcție de invaliditate (DALY). Un DALY poate fi considerat un an de viață „sănătoasă” pierdut. Suma acestor DALY în rândul populației, sau povara bolii, poate fi considerată o măsură a decalajului între starea de sănătate actuală și situația de sănătate ideală când întreaga populație trăiește până la o vârstă înaintată, fără boli și fără invaliditate.